Părintele John Barker: Un englez cu inima în România

Duminică, 21 iunie 2026, mai mulți membri ai comunității românești din Marea Britanie au venit să-și ia rămas bun de la reverendul John Barker, care a susținut ultima sa slujbă în biserica All Hallows by the Tower, cea mai veche biserică din centrul Londrei. Începând din august, reverendul John Barker va începe o nouă misiune, de această dată în Italia, urmând să slujească la biserica anglicană din Palermo. Probabil că este un pas important în misiunea sa, dar, deopotrivă, un motiv de regret pentru comunitatea românească din Marea Britanie, pe care a sprijinit-o mereu fără ezitări și care, cu siguranță, îi va simți lipsa.

Întrucât ziua solstițiului de vară este sărbătorită adesea în tradiția românească prin portul iei și al cămășilor tradiționale, părintele John Barker a purtat, sub sutană, o cămașă românească cu modele tradiționale brodate pe guler și manșete, în timp ce soția sa, creatoarea de modă Ella Barker, a participat la slujbă îmbrăcată într-o ie cu broderii albastre.

Au fost momente emoționante pentru toți enoriașii, români sau britanici, iar după slujbă, la momentul de socializare, colegii din biserică au adus un tort de ciocolată pe care scria un mare Thank You, pentru Ella și John Barker.

Părintele John Barker a fost și invitatul podcastului Inimile vorbesc românește, iar la Gala Comunității Inimile Vorbesc Românește din decembrie 2025 i-a fost înmânată diploma de onoare din partea comunității românești, iar domnia sa a mulțumit printr-un discurs în limba română.

Cum a ajuns John Barker în România?

Povestea părintelui anglican John Barker și a României este, fără îndoială, o poveste de dragoste autentică și durabilă. Ajuns pentru prima dată la București în primăvara anului 1996, ca expert consultant, britanicul a fost imediat captivat de atmosfera vibrantă a orașului și de căldura oamenilor. Ceea ce trebuia să fie doar o misiune profesională s-a transformat treptat într-o legătură de o viață, culminând astăzi cu dorința sa sinceră de a obține cetățenia română.

În primii săi ani în România, John Barker a străbătut țara în lung și în lat, ajutând la modernizarea agriculturii românești — el fiind cel care a insistat pentru introducerea și utilizarea la scară largă a cofrajelor de ouă în magazine. Ulterior, revenit în 2004 pentru a monitoriza fondurile programului PHARE, a jucat un rol esențial în pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană. A sprijinit reforma din justiție, a pus umărul la crearea sistemelor de plată pentru fermieri și s-a asigurat că fondurile europene aduc o schimbare reală în școli, spitale și comunități izolate.

Credință, familie și o casă la Târgoviște

Perioada petrecută în România nu i-a definit doar cariera, ci și viața spirituală și personală. Preot hirotonit, John Barker a reprezentat Biserica Angliei, slujind la Biserica Anglicană din București și promovând unitatea creștină în strânsă legătură cu Biserica Ortodoxă Română. Alături de comunitate, a inițiat evenimente de caritate de succes, precum Balul Britannia.

Tot în România s-a adeverit și o previziune pe care i-o făcuse o profesoară pe un tren de noapte spre Piatra Neamț: în 2006 a cunoscut-o pe Ella, românca devenită ulterior soția sa. Astăzi, deși au locuit împreună în mai multe țări ale lumii, în ultimii ani au fost în Marea Britanie, iar în prezent s-au mutat în Sicilia, cei doi au o casă a lor în Târgoviște, unde se întorc cu bucurie de cel puțin trei, patru ori pe an.

Un ambasador neobosit al diasporei românești

Deși misiunile diplomatice l-au purtat ulterior în Macedonia și Armenia — unde a continuat să strângă în jurul său comunitățile de români și să oficieze slujbe de comemorare comune —, din 2016 s-a stabilit ca preot paroh în Harrow, în nordul Londrei. Acolo a descoperit o comunitate românească masivă, pe care a luat-o sub aripa sa ocrotitoare.

Printre inițiativele sale de suflet s-a remarcat un sprijin constant pentru educație, părintele oferind asistență pastorală școlilor și grădinițelor din zonă și ajutându-i pe directorii britanici să înțeleagă mult mai bine nevoile specifice copiilor români.

Pentru a păstra tradițiile vii, el a susținut cu entuziasm concertele de colinde românești din Trafalgar Square, a găzduit repetițiile în propria biserică și a participat activ la eveniment, binecuvântările sale rostite în limba română ajungând chiar virale pe rețelele de socializare.

Dincolo de acestea, a asigurat o permanentă susținere culturală și socială, punând la dispoziție spațiile bisericii pentru evenimente românești sau slujbe de Paște și oferind cursuri informale de limba engleză pentru românii aflați abia la început de drum.

În tot acest timp, părintele John Barker a învățat limba română și a continuat să sprijine cu și mai multă dăruire inițiativele de afaceri românești în Parlamentul britanic, fiind totodată o prezență constantă la evenimentele Ambasadei și ale Institutului Cultural Român.

Prin tot ceea ce a făcut, fie de la altar, fie din mijlocul societății, părintele John a arătat zi de zi că a fi român ține uneori mai puțin de locul în care te-ai născut, și mult mai mult de locul în care ți-a rămas inima. Iar inima sa este, cu siguranță, în România.